Există anumite situații în care un angajator sau o instituție de învățământ privată poate insista să angajeze sau să admită la învățământ pe cineva dintr-o anumită religie sau credință, care-i împărtășește etosul.
Pot exista situații în care natura unui anumit loc de muncă necesită o persoană cu o anumită convingere. Într-un astfel de caz, angajatorul poate alege o persoană cu convingerile relevante pentru postul respectiv. Acest lucru se aplică și instituțiilor de învățământ private în care credința este o parte integrantă a educației, permițându-le să aleagă elevii care aparțin acelei credințe.
În aceste situații excepționale, alegerea de a angaja sau admite o persoană cu o anumită convingere într-o instituție de învățământ nu va fi considerată discriminatorie.
Motive suficiente
Pentru a aplica această excepție, angajatorul sau instituția de învățământ privată trebuie să demonstreze că o persoană trebuie într-adevăr să împărtășească etosul organizației sau valorile de bază pentru a face meseria sau pentru a primi o educație în respectiva școală. Acest lucru înseamnă că trebuie să se arate că cerința este aplicată pentru a se conforma cu doctrinele sau principiile religiei sau credinței sau pentru a evita conflictul cu convingerile puternice ale unui număr semnificativ de persoane care urmează acea religie sau credință. Un astfel de conflict trebuie să fie obiectiv. Nu va fi suficient de a spune că oamenii care lucrează pentru companie sau organizație pur și simplu nu îi plac pe cei care aparțin altor religii sau cu convingeri diferite.
Motivele pentru alegerea unei persoane cu o anumită religie sau cu convingeri diferite trebuie să corespundă postului pentru care ei candidează.
exemplu O biserică catolică ar putea cere ca un nou preot să fie un bărbat catolic care nu este căsătorit. Cu toate acestea, același raționament nu ar justifica angajarea numai de bărbați pentru a face curățenie.
Citiți mai multe despre discriminare în domeniul muncii sau educației, și discriminare pe motiv de religie sau convingeri.