Victimele directe ale infracțiunilor motivate de ură sunt persoanele care posedă caracteristica pentru care făptuitorul a fost motivat să comită o infracțiune motivată de ură și persoana împotriva cărora a fost îndreptată infracțiunea.
Atunci când făptuitorul alege victima datorită unei caracteristici pe care victima o posedă și comite infracțiunea împotriva acesteia, victima este considerată victimă directă. Aceasta este cea mai frecventă situație în cazul crimelor motivate de ură. O situație contrară ar apărea dacă făptuitorul ar fi crezut în mod eronat că victima posedă caracteristica, dar, în realitate, victima nu o posedă. Acest caz este numit greșeală de percepție.
exemplu Un făptuitor care a făcut mai multe postări homofobe pe rețelele de socializare a incendiat ușa casei unui cuplu de același sex (victime directe).
Deși există de obicei o singură victimă sau un număr mic de victime într-o astfel de situație, acestea sunt de obicei alese în funcție de ce reprezintă, mai degrabă decât la nivel personal. Trebuie de accentuat faptul că infracțiunile motivate de ură sunt comise ca o modalitate de a transmite un mesaj nu numai victimei, ci și comunității mai mari căreia îi aparține acea victimă.
exemplu O persoană este atacată după ce părăsește liturghia la o biserică locală. În timpul atacului, făptuitorul a strigat insulte îndreptate împotriva Bisericii Romano-Catolice. În această situație, făptuitorul nu a ales pe cineva anume, ci mai degrabă a ales un membru aleatoriu al comunității respective.