Drepturile dvs. de acces au fost limitate legal?

Orice restricții privind drepturile de acces ale părinților trebuie să fie prevăzute de lege. Codul Familiei enumeră situațiile în care sunt permise restricții.

Dreptul dvs. la viață de familie a fost încălcat acolo unde restrângerea drepturilor de acces nu este permisă de lege. Atunci nu este nevoie să examinăm celelalte întrebări.

Restricționarea accesului la copilul dvs. trebuie să vizeze protecția anumitor interese legitime. Aceste interese legitime pot fi, de exemplu:

• protejarea intereselor copilului

• protecția intereselor altor persoane, cum ar fi cele ale celuilalt părinte, tutore legal sau asistenți maternali

Dacă nu există un scop legitim al restricției drepturilor de acces, aceasta nu va fi legală și dreptul dvs. la viață de familie a fost încălcat. Nu este necesar să se examineze necesitatea și proporționalitatea restricției.

Restricționarea drepturilor de acces trebuie să fie necesară și adecvată pentru protecția altor interese legitime.

Următoarele întrebări ar trebui puse pentru a evalua dacă a existat într-adevăr o astfel de necesitate:

a) Accesul părintelui la copil ar amenința interesele copilului?

Este legal să se restricționeze drepturile de acces ale părinților, dacă contactul cu copilul ar amenința viața, sănătatea sau dezvoltarea acestuia din urmă.

exemplu Drepturile de acces parental pot fi restricționate dacă acel părinte a fost anterior violent față de copil.

b) Accesul părintelui la un copil ar amenința interesele altor persoane?

Dacă un copil a fost scos dintr-o familie, autoritatea tutelară locală poate restricționa accesul părinților în cazul în care un astfel de contact ar pune în pericol tutorele legal al copilului, părintele adoptiv, angajații instituțiilor de îngrijire sau alți copii.

c) Există alte metode alternative și mai puțin restrictive disponibile pentru atingerea scopului legitim?

Chiar dacă drepturile dvs. de acces parental au fost restricționate, pot exista și alte măsuri mai puțin restrictive pentru a proteja interesele legitime ale copilului sau ale altor persoane, în același timp cu păstrarea timpului petrecut împreună cu copilul dvs. Acest lucru poate fi realizat prin introducerea anumitor condiții restrictive, cum ar fi un loc special de întâlnire sau supravegherea de către alte persoane sau instituții.

În mod similar, dacă sunteți lipsit complet de drepturi de acces, ar trebui examinată posibilitatea de a vă proteja interesele legitime fără a vă priva pe deplin de accesul la copilul dvs. Cu toate acestea, pot exista situații care necesită privarea totală a accesului parental ca singura măsură de protejare a intereselor semnificative ale copilului, cum ar fi viața sau sănătatea acestuia.

Ambele interese concurente – dreptul dvs. la viața de familie și interesele legitime ale altor persoane, inclusiv ale copilului dvs., trebuie să fie echilibrate unele față de altele, iar autoritățile statului trebuie să găsească un echilibru corect între ele.

Restricțiile privind accesul parental pot încorda relația părinte-copil în măsura în care legăturile dintre ei pot fi reduse efectiv. Prin urmare, trebuie să existe suficiente motive pentru care interesele altora, în cazul specific, depășesc dreptul dvs. de a avea acces la copilul dvs. În cadrul procesului de examinare ar trebui puse următoarele întrebări:

a) Interesul superior al copilului

Autoritățile statului trebuie să țină cont de vârsta, maturitatea și dorințele copilului pentru a identifica interesul superior al copilului într-un anumit caz. Este în interesul superior al copilului ca legăturile sale cu membrii familiei sale să fie menținute, cu excepția cazurilor în care ar dăuna sănătății și dezvoltării copilului. Citiți mai multe despre principiul interesului superior al copilului.

exemplu Opinia copilului nu va fi decisivă acolo unde el/ea ar putea suferi violență din partea părintelui în cauză. Într-un astfel de caz, ar trebui să se examineze obiectiv dacă este în interesul superior al copilului să se evite întâlnirea cu părintele pentru a asigura dezvoltarea acestuia într-un mediu sigur și securizat.

Vârsta, starea psihică și fizică a copilului joacă un rol deosebit în procesul decizional. Cu cât copilul este mai mic, cu atât mai mare este posibilitatea ca, după limitarea sau privarea de drepturi de acces parental, atunci când copilul este plasat în grija celuilalt părinte sau chiar părinților adoptivi, să stabilească o relație strânsă cu aceștia și poate fi atunci în interesul superior al copilului să nu întrerupă noile relații. Cu alte cuvinte, restricțiile impuse dreptului de a contacta copilul pot duce la înstrăinarea de părintele al cărui acces parental a fost restricționat cu posibilități mult mai limitate de reunire și restabilire a relației părinte-copil.

exemplu Restricțiile privind accesul părinților la un bebeluș sau un copil mic vor avea un efect mai sever asupra posibilității de a menține o relație de familie decât în cazul unui copil mai mare sau adolescent care a dezvoltat deja o legătură emoțională cu părintele.

De asemenea, ar trebui luate în considerare și alte aspecte, de exemplu, o restricție a drepturilor de acces ale părinților, care exclude copilul de la continuarea contactului cu frații săi cu care are o relație strânsă, poate să nu fie în interesul superior al copilului.

b) Care sunt caracteristicile și comportamentul părintelui față de copil și de celălalt părinte?

• Părintele suferă de o boală sau de o dependență care poate pune copilul în pericol?

• Părintele a neglijat copilul sau a fost abuziv și/sau violent față de copil sau de alți membri ai familiei?

• Dacă părintele are aceste probleme, a fost el/ea motivat să accepte tratament și/sau asistență din partea autorităților înainte de restrângerea drepturilor de acces ale părinților?

• A fost părintele motivat și cooperant față de autorități în găsirea celei mai bune soluții pentru situația înainte ca accesul părinților să fie restricționat?

c) Părintele a fost tratat diferit pe baza anumitor aspecte legate de personalitatea sa?

Dacă simplul fapt al personalității părintelui, de exemplu, apartenența la o anumită religie, este factorul decisiv pentru restricțiile privind accesul la copilul lor, aceasta poate încălca interdicția discriminării și a tratamentului inegal. Cu toate acestea, nu va exista vreo încălcare dacă autoritatea a examinat cu atenție toate probele și a concluzionat astfel că influența anumitor aspecte personale poate amenința interesul superior al copilului.

exemplu Interdicția discriminării și a tratamentului inegal va fi, cel mai probabil, încălcată dacă accesul părinților a fost restricționat sau refuzat total numai pe baza orientării sexuale, religiei sau vârstei dvs.

d) Dacă aveți alți copii în grija celuilalt părinte sau luați în custodia publică, aveți voie să îi contactați?

Dacă ceilalți copii ai dvs. sunt în grija celuilalt părinte sau luați în custodia publică din motive similare, dar aveți totuși voie să contactați unii dintre ei, poate constitui un tratament inegal în ceea ce privește copilul în cauză. Într-un astfel de caz, autoritățile statului vor avea nevoie de motive suficiente pentru o astfel de diferență de atitudine, altfel ar putea încălca interdicția de tratament inegal și dreptul la viață de familie.

e) A fost echitabilă procedura de luare a deciziilor?

Părintele a fost implicat în procesul decizional?

Implicarea părintelui asigură că decizia nu este unilaterală și arbitrară. Părintele are dreptul:

• să fie audiat și să prezinte argumente împotriva restricțiilor privind exercitarea accesului parental

• să fie pe deplin informat despre situație și să aibă acces la toate probele relevante pe care autoritățile le-au colectat.

Situația și consecințele acesteia ar trebui explicate unui părinte care suferă de boală mintală sau dizabilități intelectuale într-un mod pe care el/ea le înțelege. Aceasta poate include, de asemenea, furnizarea de asistență juridică și consiliere și îndrumări în căutarea acesteia.

Dacă părintele nu are posibilitatea de a fi implicat și audiat în procedura de luare a deciziei, aceasta poate duce la încălcarea dreptului părintelui la viață de familie. Cu toate acestea, participarea părintelui la procesul de luare a deciziilor nu este necesară în situații excepționale, cum ar fi:

• unde părintele nu poate fi găsit

• starea fizică sau psihică a părintelui este de așa natură încât el/ea nu poate înțelege situația

• în alte împrejurări în care ar fi imposibil sau excesiv de dificil.

Au examinat autoritățile în detaliu întreaga situație a familiei?

O examinare amănunțită înseamnă că autoritățile au examinat toți factorii și dovezile de natură faptică, emoțională, psihologică, materială și medicală și au găsit o soluție echilibrată și rezonabilă pentru protecția atât a intereselor copilului, cât și ale părintelui.