În Moldova, un copil (minor) poate, în general, să poarte răspundere penală de la vârsta de șaisprezece ani. Există însă o listă de infracțiuni pentru care vârsta de răspundere penală este de la paisprezece ani. Există cerințe specifice care trebuie respectate atunci când avem de-a face cu un copil care este bănuit că a săvârșit o infracțiune sau este audiat ca martor sau victimă în cadrul unui proces penal.
Măsuri preventive
Persoana care conduce urmărirea penală poate aplica o măsură preventivă dacă există motive să se creadă că un minor care este implicat în procesul penal în calitate de bănuit sau învinuit va continua activitățile infracționale.
Un minor poate fi supus tuturor măsurilor preventive prevăzute de Codul de Procedură Penală, de exemplu, arestarea preventivă. Există însă o măsură preventivă destinată special minorilor – încredințarea pentru supravegherea părinților, persoanelor care îi înlocuiesc sau organelor specializate de stat în care minorul învață pentru a asigura prezența minorului, atunci când este citat la organul de urmărire penală sau în instanță, dacă există bănuieli rezonabile că se poate eschiva de la răspundere sau eliberarea sa poate provoca dezordini publice. Dacă este necesară aplicarea unei măsuri preventive unui minor, trebuie aleasă cea mai puțin restrictivă care corespunde cel mai mult interesului superior al minorului.
exemplu Un minor poate fi încredințat pentru supravegherea părinților în cazul în care trebuie să i se aplice o măsură preventivă, fără a fi necesară alegerea arestării preventive care ar însemna izolarea lui de societate.
Citiți mai multe despre drepturile și obligațiile inculpatului.
Reținere
Pe lângă cerințele generale pentru detenția preventivă, există condiții specifice care trebuie respectate pentru a reține un minor. Aceste cerințe nu se aplică arestării sale.
Legea moldovenească limitează circumstanțele în care un minor poate fi reținut. Restricțiile se referă la gravitatea infracțiunii pe care minorul este bănuit că a săvârșit-o și la intenția sau comportamentul acestuia în cursul procesului penal. Există, de asemenea, restricții specifice în ceea ce privește perioada de reținere pentru un minor.
exemplu Un minor nu poate fi reținut pentru că este bănuit de comiterea infracțiunii mai puțin grave.
Răspunderea
Unui minor condamnat îi pot fi aplicate doar anumite tipuri de pedepse penale, conform prevederilor Codului Penal.
Instanța poate libera minorul de pedeapsă și poate aplica în schimb măsuri de constrângere cu caracter educativ dacă există circumstanțe speciale care atenuează răspunderea minorului. Astfel de măsuri pot fi, de exemplu, obligația de a repara prejudiciul cauzat victimei sau de a urma un curs de reabilitare psihologică.
Audierea martorului minor
Un copil poate fi audiat numai în prezența unei persoane care are cunoștințe specifice despre comunicarea cu un copil în timpul procedurilor penale, cum ar fi un psiholog, un pedagog. Copilul poate fi audiat și direct de către un profesionist special, numit intervievator (de obicei, un psiholog sau jurist cu pregătire specială pentru a efectua astfel de audieri). La audiere poate participa și un reprezentant legal, cum ar fi un părinte sau tutore legal sau o altă persoană de încredere.
Un copil ar trebui să fie audiat direct de un intervievator dacă:
- are mai puțin de 14 ani
- este victimă a infracțiunilor sexuale, a traficului de copii sau a violenței domestice sau
- în orice alt caz când interesele justiției sau interesele minorului impun acest lucru
Într-o astfel de situație, intervievatorul formulează întrebările într-un mod potrivit pentru psihicul și vârsta copilului. Această audiere este monitorizată prin mijloace tehnice, iar persoana care conduce procedura și alte persoane implicate pot urmări aceasta într-o altă cameră.
Durata audierii unui copil nu trebuie să depășească patru ore pe zi.
Citiți mai multe despre drepturile și obligațiile martorilor.