Etapa prejudiciară este acea parte a procesului penal cuprinsă între inițierea cauzei penale și transmiterea cauzei în judecată. În acest interval, poliția, un alt organ de urmărire penală sau procurorul sunt cei ce conduc cazul.
Decizia cu privire la statutul de victimă, numită „parte vătămată”
Decizia de a vă acorda statutul oficial de victimă, denumită „parte vătămată”, este luată de obicei la faza urmăririi penale. Dacă doriți să contestați o decizie prin care vi se refuză statutul de victimă, trebuie să acționați în raport cu cine a luat decizia. Astfel, puteți contesta refuzul la:
- procurorul de caz, dacă decizia aparține organului de urmărire penală
- procurorul ierarhic superior, dacă decizia aparține procurorului de caz
Atât decizia procurorului de caz, cât și a procurorului ierarhic superior pot fi contestate.
Urmărirea penală
Etapa de urmărire penală este etapa preliminară a procesului penal. Acesta este momentul în care poliția sau alt organ de urmărire penală încearcă să stabilească ce s-a întâmplat. În funcție de diverse criterii, precum tipul infracțiunii, gravitatea acesteia sau statutul infractorului, urmărirea penală va fi efectuată de poliție, procuror sau de către o altă instituție specială, de exemplu, un organ specializat anticorupție. Procurorul este responsabil pentru efectuarea sau conducerea urmăririi penale și, prin urmare, toate plângerile cu privire la acțiunile membrilor grupului de anchetă trebuie adresate procurorului.
example Dacă considerați că prin acțiunile unui ofițer al poliției în cadrul urmăririi penale vi s-au încălcat drepturile, atunci ar trebui să depuneți o plângere la procurorul care se ocupă de cazul dumneavoastră.
Dacă credeți că drepturile dumneavoastră au fost încălcate de anumite acțiuni sau decizii ale ofițerului de urmărire penală, ar trebui să depuneți o plângere la procurorul care se ocupă de cazul dumneavoastră.
example În cazul în care ofițerul de urmărire penală a refuzat să vă permită să participați la unele dintre acțiunile de urmărire penală fără a motiva o astfel de decizie, puteți depune o plângere la procurorul care se ocupă de cazul dumneavoastră.
Atunci când procurorul apreciază, eventual la propunerea poliției, că probele acumulate sunt concludente și suficiente pentru a dovedi că infracțiunea a fost săvârșită de o anumită persoană, procurorul va emite o ordonanță de punere sub învinuire. La această etapă, dacă probele suplimentare colectate sau acțiunile de urmărire penală conduc la aceeași concluzie privind comiterea infracțiunii de către o anumită persoană, dosarul este pregătit pentru a fi transmis în instanță, iar procurorul va emite rechizitoriul.
Plângerile împotriva acțiunilor ilegale ale procurorului sau privind încălcarea drepturilor dumneavoastră
Dacă considerați că anumite acțiuni sau decizii ale procurorului sunt ilegale și vă încalcă drepturile, ar trebui să depuneți o plângere la procurorul ierarhic superior. Dacă nu cunoașteți cine este procurorul ierarhic superior, puteți depune plângerea scrisă la procurorul de caz, care va transmite plângerea dumneavoastră procurorului ierarhic superior responsabil.
example Dacă procurorul v-a refuzat accesul la o parte din dosarul cauzei care se referă la infracțiunea de pe urma căreia ați avut de suferit, ar trebui să depuneți o plângere la procurorul ierarhic superior sau chiar la procurorul ale cărei acțiuni le contestați.
Ordonanța procurorului ierarhic superior poate fi atacată la judecătorul de instrucție. Numai anumite decizii ale unui judecător de instrucție, emise în cadrul procedurilor de contestare a acțiunilor organelor de urmărire penală, pot fi atacate cu recurs. Și anume, sunt supuse recursului la curtea de apel competentă, deciziile judecătorului de instrucție cu privire la:
- refuzul în pornirea urmăririi penale
- scoaterea persoanei de sub urmărirea penală
- încetarea urmăririi penale
- clasarea cauzei penale
- reluarea urmăririi penale
Procedurile și termenele de contestare
Toate deciziile care pot fi atacate cu recurs conțin, conform practicii generale, informații despre procedură și termenele limită pentru contestarea lor. Cu toate acestea, ar trebui să verificați întotdeauna prevederile exacte ale legii sau să vă consultați cu avocatul în legătură cu termenul-limită aplicabil. Este foarte important să respectați termenele de contestare pentru toate tipurile de plângeri.
Ordonanţele procurorului pot fi atacate la procurorul superior în termen de 15 zile de la data la care ați primit actul ori ați aflat despre inacțiunea organului de urmărire penală.
Dacă doriți să vă plângeți împotriva ordonanței procurorului superior sau de lipsa unui răspuns, trebuie să depuneți plângerea la judecătorul de instrucție în termen de 10 zile de la data la care ați aflat despre ordonanță sau, respectiv, de la data la care ar fi trebuit să primiți răspunsul. În cazul în care decizia judecătorului de instrucție privind contestarea ordonanței procurorului este supusă recursului (vezi lista de mai sus), trebuie să depuneți cererea de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării.
Plângerile cu privire la acțiunile de încălcare a eticii și disciplinei profesionale a procurorului
Dacă doriți să vă plângeți de anumite acțiuni care încalcă etica profesională și disciplina (dar nu deciziile) unui procuror, trebuie să depuneți o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor.
example Dacă un procuror a folosit un limbaj denigrant împotriva dumneavoastră în timpul procedurii, ar trebui să vă plângeți în acest sens Consiliului Superior al Procurorilor.